Marţi începe Conclavul pentru alegerea succesorului lui Benedict al XVI-lea. Dimineaţă a debutat o slujbă la care participă toţi cei 207 cardinali ai Colegiului sacru, pentru ca de la ora 16.30, după o mică ceremonie, cei 115 cardinali electori să înceapă procesiunea de votare, care se va desfăşura în Capela Sixtină, cu uşile sigilate.
Corespondenta RFI şi RRA la Roma, Elena Postelnicu
Marţi seară ar putea avea loc un singur scrutin. Începând cu a doua zi de Conclav, sunt prevăzute patru scrutine pe zi, două în cursul dimineţii şi două după-amiază.
Pentru alegerea celui de al 266-lea Papă din istorie e necesar un minim de 77 de voturi, adică două treimi din sufragiile Colegiului format din 115 alegători. 60 dintre cardinalii din Colegiul sacru provin din Europa, 33 din America de Nord, 11 din Africa, 10 din Asia şi doar unul din Australia.
Ţara cu cei mai mulţi electori este Italia (28 de cardinali), urmează Statele Unite (11 cardinali) şi Germania (şase cardinali). Brazilia, Spania şi India au fiecare câte cinci reprezentanţi. Faţă de Conclavul din 2005, acum participă şi cardinali din Hong Kong, Egipt şi Kenya. 67 dintre electori au fost numiţi cardinali de Benedict al XVI-lea. Cel mai vârstnic cardinal are 80 de ani, iar cel mai tânăr, 54 de ani. Cine sunt favoriţii să devină Papă?
Printre favoriţi, între cei 20 de cardinali care ar putea fi aleşi ca Papă, se află cu aproximativ 40 de voturi Cardinalulu Angelo Scola, arhiepiscop de Milano, iar cu 20 de voturi, cardinalul brazilian Odilo Pedro Scherer, arhiepiscop de San Paolo.
Un alt cardinal printre favoriţi este austriacul Christopher Schonborn, unul dintre oamenii de încredere ai lui Raztinger. Se vorbeşte totodată şi de un posibil Papă american sau de un altul de culoare.
Până una alta, însă, până la anunţul oficial de după fumul alb de Habemus Papam/
