Mircea Munteanu Nicolae, director de cabinet al prefectului de Mureş, a postat pe Facebook propoziţia făcută celebră de nazişti „Arbeit Macht Frei“, pentru care a fost sancţionat de Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării.

Aflaţi printre „prieteni“, aşa cum sună con­venţia reţelei Facebook, participanţii la so­cializare se pot simţi liberi de constrângere, se pot prezenta sub propriul nume, cu fa­mi­lie, odrasle, căţei şi pisici sau sub nume ticluite, identităţi ascunse care le dau şi mai mult ghes să se manifeste, să îşi etaleze ideile, con­cep­ţiile de viaţă sau pur şi sim­plu să reacţioneze la un sti­mul. Facebook cunoaşte o mi­raculoasă expansiune, peste aş­teptările creatorului ei, atin­gând în România peste 5,8 mi­lioane de utilizatori în prezent, conform Facebrands.ro, adică 27% din populaţie, din care tinerii sunt cei mai activi, ei ocupând peste 60% din totalul de utilizatori. În echi­libru, adică fifty-fifty, se află procentul de fe­mei şi bărbaţi care se regăsesc pe Facebook.

Sunt ani de când pe glob se pune problema unor reglementări sau autoreglementări etice pentru reţelele de socializare ca FB, MySpace, Twitter sau, mai recent, YouTube, toate aces­tea schimbând fundamental paradigma re­la­ţiilor interpersonale şi chiar sensul con­cep­tului de „privacy“, al ideii de intimitate aşa cum apare el în codurile etice clasice, ca să nu mai vorbim despre resorturile diferite ale valorilor „prieteniei“, într-o versiune globalizată, virtuală şi obeză ca număr. Una din­tre problemele pe care teo­re­ticienii şi-o pun este natura publică sau privată a reţelei. Mai mult, se discută tot mai mult despre influenţa psiho-socială şi politică a serviciilor acestor reţele: „Este cazul ca intimitatea, identitatea, co­mu­­nitatea şi prietenia pe reţelele de so­cia­lizare să devină subiecte de dezbatere etică, fiindcă ele au impact asupra discursului