NASA a anunţat că nu există nici un dubiu că Marte ar fi dispus de condiţiile necesare pentru întreţinerea vieţii în urmă cu mai multe miliarde de ani.

Principalul coordonator al misiunii Curiosity, Michael Meyer, a declarat, marţi, 12 martie, într-o conferinţă de presă că “O întrebare fundamentală la care misiunea Curiosity trebuia să răspundă era aceea de a afla dacă Marte ar fi putut fi propice vieţii”, iar „pe baza lucrurilor pe care le cunoaştem acum, răspunsul la această întrebare este unul afirmativ”. Cu toate acestea, în acest stadiu, nu există însă niciun element care să le dea dreptul oamenilor de ştiinţă să afirme că anumite microorganisme ar fi prosperat într-adevăr pe planeta roşie.

Roverul Curiosity, aflat pe Marte de pe 6 august 2012, a analizat cu ajutorul instrumentelor de la bord primul eşantion prelevat din interiorul unei roci marţiene. Roca analizată conţine argilă, minerale precum sulfaţi şi alte substanţe chimice, iar cercetătorii de la NASA au explicat că aceasta se afla la capătul unei foste reţele de râuri sau pe fundul unui lac, un loc ce ar fi putut să furnizeze ingrediente chimice şi să prezinte alte condiţii favorabile pentru viaţa microbiană.

Mineralele argiloase sunt produse prin reacţia în apă dulce cu alte minerale precum olivina, prezentă şi ea în acel sediment analizat. Prezenţa sulfatului de calciu în argilă i-a făcut pe savanţii americani să afirme că solul marţian din acea zonă era neutru şi uşor alcalin. Astfel, spre deosebire de alte zone în trecut umede deja observate pe Marte, acea zonă nu era puternic oxidată, acidă sau foarte sărată, unul dintre oamenii de ştiinţă menţionând că „Am fi putut bea acea apă”.

Paul Mahaffy de la Centrul pentru zboruri spaţiale Goddard deţinut de NASA, care coordonează funcţionarea unuia dintre instrumentele aflate la bordul lui Curiosity a precizat că “Evantaiul de sub