Directorul Muzeului de Artă din Cluj, Călin Stegerean, a explicat că forul de care aparţine, Consiliul Judeţean, a conceput un proiect de restaurare şi refuncţionalizare, de 10 milioane de euro, care nu a putut fi pus în practică din cauza situaţiei juridice actuale a clădirii, revendicată în proporţie de 75%.

Conform proiectului finalizat de CJ în 2007, "spaţiile au fost reconsiderate ca funcţiune începând cu subsolul şi terminând cu podul clădirii, urmând să beneficieze de toate dotările corespunzătoare unui muzeu modern. Pe lângă lucrările de reparaţii capitale şi modernizarea instalaţiilor se propunea extinderea suprafeţelor utile, inclusiv realizarea unei săli de spectacole tip auditorium, cu 300 de locuri, sub curtea interioară", arată directorul Călin Stegerean, într-un comunicat transmis presei.

"Spaţiile de la subsol urmau să fie utilizate pentru depozitare, expoziţii, spectacole şi pentru un cafe-bar cultural. Spaţiile de la parter urmau să aibă o destinaţie exclusiv legată de patrimoniul de artă deţinut, respectiv transformarea actualelor spaţii administrative în spaţii de depozitare şi actualul depozit pentru funcţia de expoziţie permanentă de artă universală. Spaţiile obţinute prin mansardarea podului au fost prevăzute a avea destinaţia de birouri administrative, laboratoare de restaurare, săli pentru expoziţii temporare şi simpozioane culturale.

"Curtea interioară, reamenajată în stil baroc şi dotată cu o copertină demontabilă, urma să fie utilizată pentru spectacole şi concerte în sezonul cald. Costul total al proiectului, la nivelul anului 2007, era estimat la 10 milioane de euro. Proiectul de restaurare şi refuncţionalizare nu a putut fi pus în practică din cauza situaţiei juridice a clădirii, aceasta fiind revendicată în proporţie de 75% de moştenitorii familiei Bánffy. Tot din acest motiv proiectul a fost neeligibil pentru fina