Demonstraţii şi proteste ale opoziţiei de la Budapesta, critici din străinătate şi, în cele din urmă, un apel personal al preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, adresat premierului Viktor Orbán: deşi uriaşe, presiunile asupra conducerii maghiare n-au ajutat la nimic. Parlamentul a aprobat reforma constituţională cu o majoritate de două treimi. Nu cu mult timp în urmă, liderii partidului aflat la guvernare (Fidesz) anunţaseră că nu acceptă imixtiunea străinătăţii.
A fost cea de-a patra şi cea mai însemnată revizuire a legii fundamentale, într-un răstimp de un an, ea intrând în vigoare la 1 ianuarie 2012. Opoziţia şi juriştii au calificat noile amendamente drept un atac direct asupra principiilor statului de drept şi libertăţilor individuale. În context, afirmaţia fostului preşedinte al Ungariei, liberal-conservatorul László Sólyom, jurist şi fost preşedinte al Curţii Constituţionale, care a vorbit despre un "sfârşit al separaţiei puterilor", nu surprinde deloc.
Orbán îşi extinde influenţa
Conform noii legi fundamentale, Curtea Constituţională îşi va pierde din atribuţii. Astfel, în cazul unor noi modificări, instituţia va avea numai dreptul de a controla legalitatea formală a acestora, nu şi conţinutul. O verificare directă - cum ar fi compatibilitatea unui articol din Constituţie cu dreptul civil - nu va mai fi posibilă.
În cel mai fericit caz, judecătorii vor putea constata că, prin încălcarea unui drept garantat, Constituţia nu mai corespunde din punct de vedere juridic. Oricum, Curţii Constituţionale îi va fi tot mai dificil să exercite un control asupra puterii de la Budapesta.
Citește și DEUTSCHE WELLE: Mai e doar un pas până ca UE să abandoneze România și Ungaria
Proteste în Ungaria
În plus, judecătorii Curţii îşi vor pierde dreptul de a mai invoca hotărâri pronunţate înainte de in
