Parlamentul European îşi stabileşte miercuri poziţia oficială cu privire la un demers iniţiat în luna februarie de eurodeputatul român liberal Renate Weber pe tema rasismului, xenofobiei, antisemitismului, antiislamismului, homofobiei şi antiţigănismului în Uniunea Europeană, după ce cu o zi înainte solicitarea acesteia a fost dezbătută în prezenţa comisarului european pentru justiţie, Viviane Reding.
Potrivit iniţiatoarei, pe teritoriul UE sunt tot mai frecvente asemenea manifestări rasiste, motiv pentru care a cerut Parlamentului European să-şi intensifice eforturile de combatere a discriminării.
Europarlamentarul Laszlo Tokes a încercat să profite de demersul liberalei, propunând ca în categoria manifestărilor discriminatorii să fie inclusă "şi discriminarea care apasă minorităţile etnice tradiţionale" şi susţinând că "cel mai puternic antidot la antimaghiarismul şovin, prezent la nivel de politică de stat în România, este autodeterminarea comunităţii maghiare".
Tokes nu a reuşit însă să impună includerea punctului său de vedere în proiectul de hotărâre al PE, chiar dacă a mai susţinut că "în România şi în statele învecinate ei antimaghiarismul a căpătat asemenea proporţii că poate fi asemănat antisemitismului şi antiţigănismului" şi chiar dacă a cerut PE "să vină în ajutorul minorităţilor naţionale, a căror existenţă este ameninţată, şi dacă ele trăiesc pe teritoriul UE, nu doar în cazul ţărilor din lumea a treia!".
Potrivit unui comunicat dat publicităţii miercuri, concluzia lui Tokes este amară. "Şi de aici reiese că în "Europa unită" mai este cale lungă până să se ajungă la respectarea drepturilor elementare ale minorităţilor, până la autonomie", a comentat cu sarcasm europarlamentarul român de origine maghiară.
Parlamentul European îşi stabileşte miercuri poziţia oficială cu privire la un demers iniţiat în luna februarie de eurod
