Celelalte state membre UE ar trebui să depună eforturi mai mari pentru a înţelege ceea ce se întâmplă în sud-estul fost comunist al Europei

Furia populară dezlănţuită la sfârşitul lunii februarie în Bulgaria, faţă de politicile de austeritate ale Guvernului de centru-dreapta condus de Boiko Borisov, aminteşte de protestele foarte asemănătoare din România, de acum un an, din aceleaşi cauze, şi care au dus la căderea Guvernului lui Emil Boc şi apoi a Guvernului lui Mihai-Răzvan Ungureanu.

Reforme amânate

În aceste două ţări au fost amânate ani la rând reformele necesare, astfel că România şi Bulgaria nu au fost bine pregătite la momentul înfruntării crizei de la nivel global, pentru evitarea unei “tragedii greceşti”, relatează corespondentul la Praga al influentului cotidian elveţian Neue Zürcher Zeitung, Rudolf Hermann.

În cele două ţări exista deja o nemulţumire generalizată legată de măsurile de austeritate luate de Executivele de la Bucureşti şi Sofia. Mulţi analişti occidentali consideră că cele două Guverne au făcut multe lucruri bine: au înfruntat realităţile crizei, însă nu au reuşit să facă ce şi-ar fi dorit. Rudolf Hermann opinează că Bulgaria a trecut chiar printr-o situaţie mai dificilă decât România, şi a trecut prin criză fără niciun ajutor străin, şi cu politică fiscală extrem de strictă.

Comparaţie cu balticii

Spre a-şi extrage concluziile, analistul elveţian a luat sub lupă şi situaţia din alte ţări ex-comuniste. De pildă, republicile baltice. Spre deosebire de ele, România şi Bulgaria nu s-au grăbit deloc să demareze schimbarea de sistem şi să impună, ireversibil, democraţia şi statul de drept.

Guvernanţii din Bulgaria şi România nu se aşteptau nicidecum la entuziasm popular faţă de măsurile de austeritate, însă sperau cel puţin ca oamenii, având situaţia din Grecia în minte, să înţeleagă cât de cât reali