Printr-o hotărâre a consilierilor judeţeni din Constanţa, la începutul lunii februarie 2013, Spitalul de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală din Eforie Sud a fost desfiinţat, acesta urmând, conform declaraţiilor oficiale, să fie reorganizat ca secţie exterioară a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. O investigaţie jurnalistică va scoate însă la suprafaţă situaţii care dau de gândit. Un reportaj-anchetă realizat de Iftimie Nesfântu.

– Toţi medicii noştri şi asistentele sunt la sală! Nu ştiu cum să luaţi legătura cu dânşii... Nu mi se mai întâmplase... Era pentru prima dată când, intrând într-un spital, nu găsisem pe coridor niciun medic, niciun asistent sau infirmier. Tot ce era suflare medicală se afla în sălile de operaţie. – Vă rog, mergeţi dv. în sală şi anunţaţi-l pe dr. Toma Cucu! Sunt de la „Viaţa medicală“. Omul mă priveşte îngrozit. – Nu pot intra în sală, nu intră decât doctorii, asistentele şi infirmierele. Era rândul meu să fac ochii mari. Înainte să fiu scos politicos şi ferm din pavilionul central al Spitalului de Ortopedie din Eforie Sud, unde se aflau saloanele, două săli de operaţie şi serviciul ATI, am apucat să spun că reprezint săptămânalul „Viaţa medicală“ şi că stabilisem deja o întâlnire cu dr. Toma Cucu. Numele medicului a funcţionat, pentru necunoscutul care mă oprise la doi paşi de uşă, ca un fel de formulă magică. A chemat o infirmieră, am fost nevoit să mă dezbrac şi să mă îmbrac în ţinuta de sală de operaţie. În aproape 20 de ani de când fac documentări în unităţi medicale, asistând chiar la intervenţii chirurgicale – evident, cu un halat pe mine, bonetă şi mască – era pentru prima dată când am fost echipat din tălpi până-n creştet şi abia după un scurt instructaj pe unde să calc şi ce nu am voie să ating şi după ce s-a cerut acordul medicului care opera, mi s-a permis să intru. Se term