Datorită zaharurilor, ciocolata, bomboanele şi îngheţata stimulează producerea de serotonină (hormonul senzaţiei de bine). În timp ce proteinele şi grăsimile scad nivelul serotoninei, carbohidraţii cresc acest nivel. Serotonina este o substanţă care transmite mesaje de la o celulă nervoasă la alta, dă o senzaţie de bine organismului şi menţine în activitate şi stare de vigilenţă cortexul. Un nivel scăzut al serotoninei poate conduce la depresie, la tulburări de somn. În acest context, consumul de dulciuri poate fi considerat o încercare de autovindecare a stărilor depresive. S-a demonstrat, de asemenea, că serotonina transmite creierului informaţia că organismului îi este foame, un nivel scăzut al acesteia determinând dorinţa permanentă de a mânca. "Tendinţa de a mânca dulciuri în exces este una dintre manifestările stresului cronic, dar şi a unui stil de viaţă dezechilibrat. Ea poate prevesti şi afectarea pancreasului, rezistenţa la glucoză, diabet de tip II, supraponderabilitate şi obezitate", explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Datorită zaharurilor, ciocolata, bomboanele şi îngheţata stimulează producerea de serotonină (hormonul senzaţiei de bine). În timp ce proteinele şi grăsimile scad nivelul serotoninei, carbohidraţii cresc acest nivel. Serotonina este o substanţă care transmite mesaje de la o celulă nervoasă la alta, dă o senzaţie de bine organismului şi menţine în activitate şi stare de vigilenţă cortexul. Un nivel scăzut al serotoninei poate conduce la depresie, la tulburări de somn. În acest context, consumul de dulciuri poate fi considerat o încercare de autovindecare a stărilor depresive. S-a demonstrat, de asemenea, că serotonina transmite creierului informaţia că organismului îi este foame, un nivel scăzut al acesteia determinând dorinţa permanentă d