Şi minţile luminate de la Oxford îi avertizează pe liderii Uniunii Europene că au luat-o pe căi greşite şi că istoria se repetă cu consecinţe nefaste dacă erorile din trecut nu sunt evitate.
Concret, într-o analiză inedită, directorul Centrului pentru Cercetare Bizantină de la prestigioasa universitate compară Uniunea Europeană cu fostul Imperiu Bizantin şi avertizează că sfârşitul e aproape...spune Peter Frankopan care ne face o scurtă introducere în istoria fostului Imperiu Bizantin, vechea parte de est a Imperiului Roman, care a supravieţuit din 330 până în 1453 şi care semăna mult ca strutură cu Uniunea Europeană.
Mai precis, fostul Imperiu Bizantin era un teritoriu multietnic, cu economii locale variate şi...o monedă unică. Spre deosebire de Uniunea Europeană, acuzată des de birocraţie şi suprareglementare, Imperiul Bizantin se descurca mult mai bine, spune expertul. Astfel, Imperiul nu se confrunta cu ineficienţă şi disparităţi în privinţa taxelor: profiturile nu puteau fi transferate în regiuni cu un regim mai favorabil de taxe.
De asemenea, exista o uniune politică, fiscală şi economică. Taxele erau aceleaşi peste tot, iar resursele putea fi alocate dinspre regiuni mai bogate spre cele mai sărace. Partea interesantă de-abia acum începe : în jurul anului 1070, Imperiul Bizantin a intrat într-o criză similară cu cea a datoriilor suverane pe fondul unei creşteri a cheltuielilor, în special a celor militare, în paralel cu o diminuare a veniturilor. Situaţia a fost agravată de o criză puternică de lichiditate. Atât de gravă devenise situaţia, încât uşile trezoreriei stăteau larg deschise.
Nu avea sens să fie încuiate, întrucât nu exista nimic înăuntru care să merite furat, scrie directorul Centrului pentru Cercetare Bizantină la Universitatea Oxford. Într-o primă fază, Imperiul Bizantin a încercat să se salveze prin devalorizarea mone
