Fostul ministru al Culturii şi, totodată, senator de Iaşi, academicianul Răzvan Theodorescu, aprecia recent că oraşul celor şapte coline are toate şansele şi atributele pentru a deveni capitală culturală europeană, probabil în perspectiva anului 2020, deşi primarul PSD Gheorghe Nichita recunoaşte că că startul este ratat, că „am făcut o greşeală fundamentală prin faptul că s-a înfiinţat o asociaţie cu această titulatură, dar care n-are nici un fel de suport financiar sau logistic“. Între timp, ca argument în favoarea acestor aspiraţii culturale europene, Iaşul a devenit celebru prin faptul că aici şi numai aici, se fură până şi statuile! Care au început să apară, pe bucăţi, în centrele de colectare a metalelor, unde se primeşte orice, de la obuze şi capace de canal, până la relicve metalice recuperate de prin ruinele industriale ale viitoarei cetăţi culturale, tubulatura sistemelor de irigaţii şi, mai nou, statui. În mod legitim şi aproape predictibil, oficialii Primăriei au identificat prompt care sunt, de fapt, şi adevăraţii responsabili de acest veritabil rapt al simbolurilor, respectiv Guvernele Boc, care au austerizat poliţia locală până la un efectiv care nu mai poate nici măcar simula că şi-ar face datoria. Despre Băsescu, încă nu s-a stabilit cu preţiozitate care ar fi partea sa de vină, dar timpul nu-i pierdut, se lucrează. Probabil extrem de vocalul Cătălin Ivan va ieşi în faţa presei cu morga sa europeană pentru a ne împărtăşi opinia sa, cum că, de fapt, furtul de la Iaşi a fost făcut de un comando portocaliu la bază, sau poate violet sub acoperire, la ordin prezidenţial, tocmai pentru a compromite şansele Iaşului de a mai ajunge o astfel de capitală culturală, şi încă una europeană. Pe moment, bustul poetului George Topârceanu a scăpat ori a fost iertat de hoţi, probabil ca un armistiţiu vremelnic, doar pentru că pe 20 martie se aniversează ziua de naşter