Din cele aproximativ 130 de fântâni pe care le avea Craiova la sfârşitul secolului al XIX-lea, mai există doar 14, cele mai multe sunt în ruină, iar apa este improprie consumului. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât există fântâni monumente istorice lăsate în voia sorţii.

Doar istoria mai vorbeşte despre unele dintre fântânile din Bănie. Cele mai multe au devenit spaţii de depozitare a gunoaielor, iar pereţii lor sunt panouri pentru iubitorii de graffiti.

Patru dintre acestea sunt trecute pe lista monumentelor istorice: Fântâna Roşie, Popova, Jianu şi Purcarului.

Fântâna Basarabeştilor sau Popova este cea mai veche dintre ele. Apare într-un act de vânzare-cumpărare de la 1613, se presupune astfel că a fost construită înaintea de această dată. A fost refăcută în 1651 de Matei Basarab, iar în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea - de Alexandru Ipsilanti. Se spune că Matei Basarab a poruncit ispravnicilor care supravegheaseră lucrările la Biserica Domnească din Craiova să reînnoiască fântâna de la marginea oraşului. Pe faţada principală, vestică, este pisania pusă de Matei Basarab şi Doamna Elina, iar pe latura de sus se află placa având inscripţia restaurării.

Fântâna Jianu, situată pe strada Iancu Jianu, la intrarea în Grădina Botanică, a fost construită în jurul anului 1800 de boierul Hagi Stan Jianu, unul dintre administratorii averii boierilor Obedeanu. Alte surse atribuie denumirea Jianu faptului că într-un han din zonă ar fi înnoptat o dată Iancu Jianu. În perioada interbelică, această fântână a avut un rol important în alimentarea cu apă a cartierului. Tradiţia menţionează că aici a poposit şi vestitul haiduc Iancu Jianu. În apropierea fântânii era şi casa familiei Macedonski şi se spune că peisajul idilic din zonă l-a inspirat deseori pe poet.

Fântâna Obedeanu are aproximativ 250 de ani, şi construirea ei a fost plătită