Dobânzile la depozitele bancare nu mai asigură nici măcar protecţia banilor împotriva eroziunii inflaţioniste. Despre câştig nu mai poate fi vorba. Rata inflaţiei a ajuns la 5,65% pe an, potrivit ultimelor date statistice. Există, însă, pe piaţă, mijloace de trecere de la economisire la investiţie, cu riscuri mici şi foarte mici.
„În condiţiile actuale de inflaţie, depozitele bancare nu mai asigură o protecţie real pozitivă (peste rata inflaţiei, n.r.). Astfel încât instrumentele de investiţie cu risc scăzut sunt mai atractive“, a declarat Daniela Vasile, director de portofolii private la firma de administrare a investiţiilor Certinvest, pentru ECONOMICA.NET.
Media ratei dobânzii la depozitele bancare la termen oferite „gospodăriilor populaţiei“ a scăzut până la 5,61% în ianuarie, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naţionale a României (BNR).
Fenomenul a fost deja sesizat de cei care au bani în bănci şi astfel, doar luna trecută, peste 522 de milioane de lei s-au îndreptat spre fondurile de investiţii mutuale.
Diferenţa dintre totalul intrărilor în aceste vehicule de investiţii şi retragerile din ele (denumită subscrieri nete) a fost de peste 222 de milioane, în februarie. Iar în ianuarie a fost mai mare cu 8%, potrivit Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).
Alternative „sigure“
Investiţiile în fonduri mutuale sunt operaţiuni de risc, pentru că depind de variaţia unor preţuri pe piaţă (inclusiv dobânda, care este preţul banilor), dar şi de capacitatea managerilor de bani de a-i administra eficient.
De aceea, cei mai mulţi bani sunt atraşi în fondurile cel mai puţin riscante: cele monetare (care plasează în depozite bancare la dobânzi negociate) şi fondurile de obligaţiuni.
Acestea din urmă sunt „expuse pe“ titluri de stat (obligaţiuni ale Guvernului), pe obligaţiuni municipale şi pe obligaţiuni corporatiste
