Pesimismul privind performanţa economică este explicat prin barierele administrative, precum timpii de plată a taxelor sau de import/export, şi capacitatea slabă de combatere a corupţiei, potrivit SAR, al cărei sondaj indică pentru 2013 o creştere a PIB de 1%, sub prognoza Guvernului, de 1,6%, informează Mediafax.
Potrivit preşedintelui Societăţii Academice Române (SAR), Alina Mungiu Pippidi, indicatorii non financiari sunt mai relevanţi pentru pesimismul analiştilor, indicând pe rând favoritismul companiilor de către guvernanţi, timpii de plată a taxelor, sau de a face importuri şi exporturi, capacitatea de combatere a corupţiei, sau transaparenţa administraţiei.
În ceea ce priveşte favoritismul, Pippidi a amintit că România se află pe al doilea loc, după Slovacia, cu o notă de 2, dintr-o scală de la 1 - întotdeauna se favorizeazã la 7 - niciodatã nu se favorizează. Media eruropeană este de 3,6, iar Suedia este cea mai bine plasată ţară, cu o notă de 6.
Pippidi a arătat că se poate observa o relaţie direct proporţională între rata de investire a unui guvern şi nivelul coruţiei, ceea ce înseamnă că ţările unde statul se implică mai mult în economie, prin proiecte şi investiţii, au şi un grad mai mare de corupţie. România este un exemplu elocvent în privinţa acestui paraleleism.
O relaţie invers proporţională, mult mai uşor observabilă, se regăseşte şi între parametri birocraţie (traduşi prin timp necesari pentru diverse acţiuni care ţin de interacţiunea cu autorităţile) - capacitatea de combatere a corupţiei.
De asemenea, raportul anual al SAR reiterează că lipsa de transparenţă favorizează corupţia, relaţia fiind demonstrată de această dată prin comparaţie cu gradul de dotare cu servicii online puse la dispoziţie de autorităţile publice, centrale şi locale.
Un studiu al Băncii Mondiale arată şi relaţia directă dintre control