La câteva zile de la moartea lui Stalin, preotul-paroh şi trei enoriaşi din comuna Chiţcanii Vechi, raionul Teleneşti, au fost condamnaţi la ani grei de gulag pentru credinţa în Dumnezeu, agitaţie şi propagandă antisovietică.

Ministerul Securităţii de Stat al RSS Moldoveneşti urmărea ce se vorbea în satele basarabene. Orice discuţie ce viza colectivizarea, impozitele, foametea, deportările, traiul până la 1940 şi România, politica internă sau externă a URSS era considerată drept critică la adresa partidului şi a statului sovietic. Cei care se făceau vinovaţi de asemenea „infracţiuni“ erau judecaţi şi trimişi în gulag. Mulţi moldovenii au fost pedepsiţi, de asemenea, pentru credinţă în Dumnezeu şi respectarea datinilor creştine.

Valea Răutului a fost una dintre regiunile din Basarabia care s-a remarcat cel mai mult prin mişcarea de rezistenţă opusă regimului comunist reinstaurat definitiv la 23 august 1944. Amintim aici de grupul condus de Filimon Bodiu, care şi-a avut epicentrul în comuna Mândreşti, raionul Teleneşti, de „Armata Neagră“, una dintre cele mai numeroase organizaţii anticomuniste cu participanţi din fostele raioane din acea zonă - Bravicea, Chişcăreni şi Corneşti etc.

O grupare anticomunistă a activat şi în comuna Chiţcanii Vechi, raionul Teleneşti. Locul liberei cugetări a fost curtea bisericii din sat. Enoriaşii se adunau acolo pentru a discuta despre cele lumeşti, dar şi ca să-şi împărtăşească nemulţumirile faţă de puterea sovietică.

Preotul, liderul anticomuniştilor

Grupul anticomunist s-a constituit din preotul-paroh Serghei Zaporojan, membrii consiliului bisericesc (Ion Racu, Gheorghe Balan şi Pantelei Tabarcean) şi cei ai comisiei de cenzori (Vladimir Ţopa, Petru Călcâi şi Vasile Guzun) de la Biserica „Sf. Mucenic Gheorghe“ din localitate.

Preotul Serghei Zaporojan s-a născut la Chişinău în 1924. Aici a termina