Benedict al XVI-lea, Papa emerit, nu este nici pe departe conservatorul caruia activistii pro-avort ii reproseaza lipsa de flexibilitate si de adaptare la societatea moderna. In secret, el a introdus o importanta reforma in viata Bisericii Catolice. A facut mai mult in aducerea la zi a acestei institutii morale decat predecesorul sau.
Care este marea schimbare din lumea de azi, fata de societatea de acum 800 de ani, sa spunem?
Avorturi se faceau si atunci, fara acordul Bisericii, dar cu iertarea acordata credinciosilor care isi marturiseau pacatul. Ca si azi.
Inventarea Ipad-ului, pe care l-a folosit Papa Ioan Paul al II-lea ca sa-si lanseze cateva cantece rock? Laptop-ul cu care un entuziast filma scena balconului la anuntul ”Habemus Papa”? Astea sunt amanunte.
Cea mai mare schimbare, care e generata, de fapt, de toate micile schimbari din viata de zi de zi, este cea demografica. Speranta de viata urca, in occident, spre 90 de ani. Pendulul demografic a ajuns deasupra zonei gri: contingentul persoanelor grizonate este mai numeros decat cel al tinerilor. Fara sa existe nicio speranta de revenire la situatia de acum 50 de ani, cand traiau mai multi oameni sub 30 de ani, decat peste 50. (Nu intamplator revolutia din 1989 a fost numita a tinerilor, revolta din 2012, a pensionarilor).
Omul obisnuit are mari sanse sa traiasca macar doua decenii dupa pensie. Poate va impune neoliberalismul cresterea varstei de pensionare, dar ideea ca la un moment dat te retragi din viata activa, fara sa mori pentru asta, il anima inca pe cetateanul din Vest. Papa Ratzi a rupt traditia unui job pe care Sfintii Parinti il pastreaza pana la capat.
Mesajul ca un personaj cu statut aproape divin isi mananca pensia, la fel ca orice muritor, ca nu se agata de un scaun, fie el si Sfant, acesta e marele gest reformist al emeritului Papa.
Sursa: DC Ne