Vrem să schimbăm Constituția! Iarăși! Pro Democrația face acum Forumul Constituțional.

Reporter: Ați lucrat pe legea electorală o dată. Acum sînteți cu Constituționalul. Cît de mult țin cont politicienii de părerile societății civile? Care-i psihologia politicianului român cînd e vorba de lege și tocmeală? Sînt carențele-compromisurile ce trebuie făcute? Cum iese în final o lege?

Cristian Pîrvulescu: Prea multe întrebări dintr-o dată. N-am lucrat, am gîndit. Dacă vă mai aduceți aminte, în 1990 unii lucrau, alții gîndeau. În România, între lucrat și gîndit pare să fie o prăpastie. Iar eu nu am avut antrenamentul pentru a face saltul în necunoscut: m-am gîndit la un sistem electoral cît mai apropiat de spiritul românesc. N-a ieșit. De lucrat, au lucrat-o (legea electorală, la aceasta mă refer) politicienii. Da’ au lucrat-o atît de bine încît a devenit altceva. Și aici și-au adus contribuția toți, de la Traian Băsescu la Mircea Geoană, de la PD la PSD și PNL. În iunie 2007, legea convenită în negocierile inițiate de Asociația Pro Democrația și introdusă în Parlament era susținută de toate cele trei partide. Apoi a intervenit referendumul lui Traian Băsescu, prin care el încerca să tranșeze povestea suspendării în favoarea sa prin introducerea unui sistem electoral majoritar.

Într-o democrație orice lege este o „tocmeală”. De la Moise încoace nu s-au prea mai văzut „tabele” inspirate de divinitate. Așa că legea este un compromis între diferitele tendințe. Iar politicienii români, ca politicienii de peste tot, încearcă să reducă variabilele ce ar putea îngreuna procesul de legiferare. Așa le e cel mai comod.

Rep.: Astăzi se vrea uninominal pur. Puteați prevedea această reîntoarcere la ideea inițială a legii electorale? Hotărăște mereu cel care cîștigă? Ce înseamnă nebunia schimbării legii în România?

C.P.: Opțiunea pentru așa-zisul unin