Programele de relaxare cantitativă, prin care băncile centrale hrănesc artificial cu lichiditate economiile, devalorizează nu doar banii, ci şi societatea, ceea ce amplifică diferenţele sociale şi cresc riscul producerii războaielor, a avertizat Dylan Grice, fost strateg al băncii franceze Société Générale.
„Când băncile centrale se angajează în jocurile cu bani de care sunt atât de mândre, ne întrebăm dacă realizează că de fapt se joacă şi cu legăturile sociale. Realizează ei că prin devalorizarea banilor devalorizează de fapt societatea?“, se întreabă Grice.
El este acum director de cercetare la firma de investiţii Edelweiss Holdings, scrie CNBC.
Programele de ralaxare cantitativă, prin care băncile centrale achiziţionează active injectând astfel lichiditate pe piaţă, majorează veniturile pentru guverne, iar inflaţia şi puterea de cumpărare redusă fac ca oamenii care nu au acces la această nouă masă monetară să fie cei mai mari pierzători, a explicat economistul.
„Să împovărezi deliberat un grup al societăţii este ceva rău. Dar să împovărezi un grup într-un mod atât de opac, pe ascuns, este şi mai rău. Nu este doar injust, dar şi periculos şi cu potenţial distructiv. Cu aceste idei monetare trăznite, băncile centrale îl tâlhăresc pe X pentru a-l plăti pe Y fără să ştie cine este cine“, a spus Grice.
Rezerva Federală (Fed), banca centrală a SUA, a anunţat în decembrie că va cumpăra bonuri de Trezorerie de 45 miliarde de dolari în fiecare lună, peste achiziţiile lunare de 40 miliarde dolari în obligaţiuni ipotecare la care se angajase deja, până când rata şomajului va ajunge la niveluri acceptabile. De asemenea, Banca Japoniei a promis că va continua să cumpere active, iar Banca Angliei efectuează achiziţii de active care până în prezent se ridică la 600 miliarde dolari.
În perioadele de boom economic, creditul ieftin şi
