• Mama a patru copii, cu un sot invalid, o femeie, angajata a unei mari universitati iesene, a ajuns intr-o situatie crunta • Dupa ce institutia unde lucreaza i-a redus salariul cu 15 la suta, aceasta a ajuns sa aiba un venit lunar de sub 200 lei • "Sunt disperata, am ajuns la limita! Sotul este paralizat si are o pensie de cateva sute de lei, am patru copii si mi-a fost taiat si salariul... Nu stiu ce sa mai fac, sa-mi omor copiii? Oare sefii de la Cuza vor sa ma omoare si pe mine?", se intreaba aceasta, disperata si cu lacrimi in ochi
In timp ce sefii de la Universitatea Al. I. Cuza (UAIC) ridica lunar din lefuri peste zece mii de lei, zeci de angajati au ajuns sa aiba salarii doar de cateva zeci de lei. In fata acestei realitati crunte, ieri s-a derulat un moment de revolta in randul personalului nedidactic, pe holurile Universitatii Cuza. Toate acestea au la baza masura recenta a conducerii UAIC de a se reduce drastic veniturile salariatilor.
"Oare sefii de la Cuza vor sa ma omoare si pe mine?
Adevarata dimensiune a tragediei pe care o suporta mare parte dintre oamenii care muncesc la Cuza este scoasa in prim-plan de o ingrijitoare a institutiei. Reporterii cotidianului BUNA ZIUA IASI (BZI) au reusit sa vorbeasca cu M. P., mama a patru copii si cu sotul paralizat. Aceasta, dupa ce i-a fost redus salariul cu 15 la suta, a ajuns sa aiba un venit lunar de sub 200 lei. Strigatul ei de disperare este unul cu adevarat socant si sfasietor. "Nu mai pot, sincer va spun... Sunt disperata, am ajuns la limita! Sotul este paralizat si are o pensie de cateva sute de lei, am patru copii si mi-a fost taiat si salariul... Nu stiu ce sa mai fac, sa-mi omor copiii? Oare sefii de la Cuza vor sa ma omoare si pe mine? Muncesc cate opt ore pe zi si nu astept de la nimeni pomana. Ce pot face mai mult, atata timp cat sunt singura care imi intretin famil
