Întreruperea acordului cu FMI ar creşte riscurile pentru România, inclusiv cele privind volatilitatea şi contagiunea, iar la nivelul costurilor ar însemna, într-un scenariu moderat, un avans al cheltuielilor cu dobânzile de la 1,57% la 1,91% din PIB, afirmă ministrul Bugetului, Liviu Voinea.

La un Produs Intern Brut estimat la aproape 140 miliarde de euro în acest an, cheltuelile suplimentare s-ar cifra la cel puţin 460 milioane de euro.

"Ce consecinţe ar avea întreruperea? Consecinţe negative la nivelul costurilor şi al volatilităţilor şi al riscului de contagiune din şocuri regionale. Riscurile vor creşte. Dobânzile vor creşte pentru a ne finanţa deficitul", a spus Voinea.

Reacţia ministrului vine în urma unui studiu elaborat pentru Societatea Academică România de către analistul Florin Cîţu, care propune renunţarea la acordul cu Fondul Monetar Internaţional, întrucât înţelegerile de până acum au permis doar amânarea reformelor şi evitarea confruntării cu presiunea pieţelor.

"Toată lumea crede că, dacă scăpăm de Fond şi CE, vom merge cu deficitele în sus. Nu este aşa. Vom avea deficite mai mici, pentru că dobânzile sunt mai mari şi nu vom avea acces la fonduri", a spus Voinea.

El a arătat că fără acord cu Fondul Monetar Internaţional ratele dobânzilor ar creşte, pe un scenariu moderat, cu un punct procentual.

"Cheltuielile cu dobânzile ar creşte numai în acest an de la 1,57 la 1,91% din PIB (...) Cred că programul cu fondul şi CE ar trebui să continue. În primul rând, normal, trebuie finalizate cu succes", a continuat Voinea.

De fapt, chiar Câţu apreciază că statul ar trebui să se preocupe mai mult de reforme în cazul întrruperii acordului ci FMI, tocmai din cauza presiunii pe care pieţele ar pune-o pe costurile de finanţare.

Cîţu argumentează poziţia din Raport arătând că programul de reformă, chiar dacă a fost