Anul acesta, primăriile ar trebui să scape de toate datoriile vechi şi să plătească facturile noi în 30 de zile. În stil românesc, heirupul administrativ pentru deblocarea plăţilor la termenele promise FMI ameninţă să genereze alte blocaje şi să lase, de fapt, nerezolvată problema arieratelor pentru viitor

Furnizori care aşteaptă de luni de zile să fie plătiţi de instituţii ale statului, împreună cu o pleiadă de subcontractori şi parteneri, îşi freacă zilele acestea mâinile. Primăriile trebuie să scape rapid de 85% din arierate, conform acordului cu FMI, şi vor plăti aproape toate facturile mai vechi de 90 de zile. Cine nu reuşeşte riscă blocarea conturilor de către Ministerul Finanţelor şi paralizarea activităţii. Peste 800 de milioane de lei ar urma să acopere astfel plăţi restante pentru diverse bunuri şi servicii contractate în trecut de primării. În plus, o directivă europeană le obligă de anul acesta să achite în 30 de zile facturi pentru contracte noi, în caz contrar plătind automat penalităţi din prima zi. Teoretic, veștile sunt minunate, indicând începutul sfârşitului pentru o mare problemă care afectează de ani de zile economia: blocajul financiar generat de instituţii publice şi transmis apoi în mediul privat, dar şi angajarea iresponsabilă de cheltuieli fără grija resurselor disponibile. În practică, însă, heirupul administrativ declanşat de Guvern pentru a încheia acordul cu FMI aruncă primăriile dintr-un blocaj în altul, încaieră edilii cu arierate cu cei care nu au datorii, mută o parte din povara plăţilor la bugetul de stat şi, în multe cazuri, doar amână momentul în care arieratele vor exploda din nou.

„Autorităţile publice plătesc facturi cu sute de zile întârziere şi există proiecte neplătite chiar de peste doi-trei ani. Multe societăţi au ajuns în insolvenţă, împreună cu lanţul lor de subcontractori, din această cauză, aşa că plat