Pe succesorul lui Benedict al XVI-lea il asteapta provocări dificile. Francisc se va confrunta cu o serie de probleme etice şi abuzuri de toate felurile cu care se confruntă o Biserică ce reuneşte aproximativ 1,2 miliarde de credincioşi.

Biserica Catolică se confruntă, în special în ţările occidentale cu un val de contestare internă fără precedent. Numeroase organizaţii preoţeşti sau religioase solicită mai multă democraţie în interiorul Bisericii Catolice, alegerea unor oficiali, căsătorii pentru preoţi si mai ales, hirotonisirea femeilor. Câteva reforme realiste - mai ales permisiunea ca persoanele divorţate şi recăsătorite să primească împărtăşanie şi deschiderea în privinţa posibilităţii preoţilor de a se căsători - vor fi solicitate cu insistenţă, inclusiv de către episcopi noului Papă.

O alta provocare este data de faptul ca mii de catolici trec la penticostalism sau se convertesc la islam. Si aici Papa Francisc va avea de lucru.

Un dosar sensibil este cel al acuzatiilor de abuzuri sexuale si pedofilie cu care se confrunta Biserica Catolica. Abuzurile continuă să fie denunţate în Occident, mai ales pentru perioada 1965-1985. Arhiepiscopia de la Los Angeles se află în centrul unui scandal imens de protejare a unor preoţi pedofili în trecut.

REFORMAREA CURIEI este un dosar în care Joseph Ratzinger, cunoscut mai mult ca teolog decât administrator, a eşuat. Curia, organism foarte centralizat şi secret, se modernizează lent. Comunicarea sa este în continuare opacă, mentalitatea este precum a unei fortăreţe asediate, iar rivalităţile interne persistă.

In fine tot la capitolul provocari trebuie sa mentionam căsătoria între persoane de acelaţi sex, bioetica, avortul si eutanasia - sunt evoluţii faţă de care Papa Francisc va trebui să se preocupe, aşa cum au făcut Ioan Paul al II-lea sau Benedict al XVI-lea. Cei doi papi au văzut în