La pragul dintre fizică şi lumea spirituală
Sufletele morţilor vorbesc cu noi. Nu doar prin oameni cu talent de mediumi, ci şi prin aparate tehnice, audibile pentru fiecare, chiar pentru cei care nu cred în astfel de fenomene. Adevărul este că nici nu e prea uşor de crezut că apelurile din lumea de dincolo avertizează în legătură cu o necesară schimbare de paradigmă, în privinţa recunoaşterii că spiritul nemuritor, şi nu materia, se află în centrul existenţei. Voci bizare ne ceartă şi pentru felul cum ne comportăm între noi şi, mai ales, cu Pământul. Dar, în ciuda dovezilor, oamenii de ştiinţă se prefac insistent că nu aud. Doar puţini au curajul să cerceteze un fenomen a cărui existenţă nu poate fi nici negată, dar nici explicată. Printre ei se numără şi fizicianul german Ernst Senkowski, care a avut bunăvoinţa să ne acorde un interviu.
Radioemisiuni cu morţi
"Otto König face radioemisiuni cu morţi", anunţă o voce metalică prin eter. Pentru prima dată în lume, moderatorul luxemburghez Rainer Holbe a confruntat publicul, printr-un serial radio cu titlul "Poveşti de necrezut", cu un fenomen cunoscut încă din anul 1959, doar în anumite cercuri: comunicarea cu lumea morţilor. Atunci, pictorul şi cântăreţul de operă, suedezul Friedrich Jürgenson, a observat, din întâmplare, într-o zi, când înregistra ciripiturile păsărilor în pădure, că împreună cu ele a imprimat şi nişte glasuri ciudate. Profund mirat, a sesizat că vocile i se adresau lui. Într-o engleză greoaie, o voce de bărbat i-a strigat: "Friedrich, eşti sub observaţie!". Impresionat de întâmplare, suedezul a repetat experimentul şi a aflat, încet, încet, că vocile din pădure "parcă vorbesc de dincolo". O voce care s-a prezentat drept Lena i-a dat chiar indicaţii tehnice despre cum pot fi îmbunătăţite înregistrările. "Prin radio vei obţine mai mult". Jürgenson a co
