Olaf - Oficiul European de Lupta Împotriva Fraudei - a fost creat relativ tardiv, in 1999, dupa decenii in care niciun organism european altul decat Curtea de Conturi nu verifica buna folosire a fondurilor UE si eventualele deturnări.
Bazat la Bruxelles, cu efective de circa 500 de anchetatori, din care majoritatea sint juristi si avocați, Olaf se mai ocupa si de traficul de influența in instituțiile europene, iar crearea Oficiului a fost determinată atunci in mod direct de căderea Comisiei Europene conduse de luxemburghezul Jacques Santer, in care comisăreasa franceză Edith Cresson își favorizase niște colaboratori pentru a obține poziții remunerate in cadrul Comisiei UE.
Olaf a permis, in deceniul sau de activitate, condamnarea unor mari fabricanți americani de țigări, care se foloseau de rețele de distribuție ilegală in Europa. Olaf a cunoscut insa si mari eșecuri, precum atunci cand a lansat acuzații împotriva biroului de statistica al UE, Eurostat. Neputandu-le dovedi, Olaf a trebuit sa plătească despăgubiri directorului Eurostat, care fusese pus in cauza personal.
Functionarea Olaf este insa din ce in ce mai contestata, in special in urma recentei "afaceri Dalli", in urma căreia fostul comisar european maltez Joseph Dalli a fost forțat de către șeful Comisiei europene Jose Manuel Barroso sa demisioneze, acuzat ca ar fi fost implicat intr-un târg cu lobbyul tutunului din UE.
Dalli a fost forțat sa demisioneze, descoperindu-se ulterior ca de fapt propriul cabinet al lui Barroso avusese contacte cu lobbyul tabacului si ca in realitate maltezul Dalli căuta sa introducă o legislatie restrictiva a comercializării tutunului. Olaf a refuzat sa le arate documentele necesare europarlamentarilor ca le solicitau, trimitandu-le in schimb direct autorităților malteze pentru ca acestea sa-l ancheteze pe indepartatul
