Ungaria, cea care i-a sărbătorit ieri pe maghiarii de pretutindeni, inclusiv pe cei din Harghita şi Covasna, are o relaţie tot mai tensionată cu structurile Uniunii Europene, pentru că, după amendarea Constituţiei, Guvernul Orban şi-ar fi subordonat prea abrupt Banca Naţională, demers care lezează interesele de profit ale băncilor comerciale străine. Oficialii UE au avertizat chiar că aceste amendamente „îndepărteaza ţara de democraţie“, iar investitorii germani au reclamat un plus de predictibilitate în economie. Apoi, relaţiile cu troica creditorilor externi sunt destul de încordate, gripate şi suficient de reţinute din motive care nu au neapărat incidenţă politică.

Bulgaria este încă sub şocul marilor manifestaţii de protest care au dus la căderea Guvernului şi desemnarea unui executiv interimar, care să se ocupe strict de organizarea alegerilor. Protestele sofioţilor vizează exact poziţiile dominante şi preţurile de monopol practicate de companiile transnaţionale furnizoare de utilităţi. Iarna bulgărească pare a fi fost mult prea grea pentru ca lumea să o mai poată suporta, deşi salariile acestora sunt totuşi uşor mai mari decât ale românilor, să spunem, iar economia vecinilor din sudul Dunării pare mai performantă decât a noastră. În plus, multe voci din politica de la Sofia reclamă a nu fi fost foarte corectă judecarea în echipă a Bulgariei la pachet cu România pe subiectul accederii în Schengen, considerând că singuri ar fi avut un plus de şanse.

Dincolo de Prut, în Basarabia, după demiterea Guvernului Vlad Filat, se constată o resuscitare a comuniştilor lui Voronin care, beneficiind acum de un surprinzător sprijin al democraţilor şi chiar al liberalilor, pot repoziţiona Republica Moldova mai către Rusia, îndepărtând-o de aspiraţiile sale europene. Repoziţionarea se va resimţi de altfel şi în relaţiile bilaterale cu România, care continuă să ins