S-a spus despre el că este doar o variantă supraînălţată a lui Corsa. Totuşi, Opel Mokka are platformă proprie şi personalitate pe măsură, deşi se vede din prima clipă că se trage din gama constructorului de la Russelheim
În urmă cu un an, Opel făcea o propunere interesantă pe segmentul SUV-urilor de clasă B, venind la Geneva cu Mokka. Iniţial, cam toate părerile au fost că urma să avem de-a face cu o versiune înălţată a lui Corsa, combinată totodată cu ceva componente de la Astra, şi care trebuie să se bată musai în clasa sa cu Nissan Juke, Suzuki SX4, dar şi Volkswagen Tiguan, Skoda Yeti, plus Mini Countryman şi foarte recent sositul Renault Captur.
Adevărul este că Opel Mokka are o personalitate proprie mult mai puternică decât s-a crezut iniţial. Constructorul de la Russelheim a intuit pericolul uniformizării modelelor sale şi i-a dăruit SUV-uleţului o platformă de sine stătătoare, care îl poziţionează pe Mokka mult mai limpede atât în gama sa, cât şi pe segmentul unde deocamdată Juke pare să facă legea.
La nivel estetic, este limpede că avem de-a face cu un model de design german. Maşina nu este deloc împopoţonată cu linii care mai de care mai futuriste ori mai îndrăzneţe, dar se vede totuşi limpede că este produsă în cel de-al doilea deceniu al anilor 2000. Văzută frontal, te duce imediat cu gândul la Corsa, asta e adevărat, ţn timp ce din lateral aminteşte mai bine de Astra, de la care pare să fi preluat silueta. Interiorul este poate unul dintre cele mai importante argumente ale lui Mokka, deoarece spaţiul este mai mult decât suficient, putând intra cinci persoane fără probleme, iar volumul destinat bagajelor se ridică la 356 de litri. O mai veche problemă existentă la Opel înaintea apariţiei generaţiei actuale a lui Astra, anume lipsa spaţiilor de depozitare, a fost şi acum rezolvată: Mokka a primit 19 asemenea facilităţi. @