Astăzi, 15 martie, maghiarii de pretutindeni îşi sărbătoresc ziua, fiind un prilej de bucurie şi comemorare a eroilor acestei naţii. În urmă cu 23 de ani, însă, în Târgu--Mureşul post-revoluţionar, tensiunile create în jurul acestei zile au dat naştere unuia dintre cele mai sângeroase conflicte sociale văzute vreodată în România.
Povestea este una intrigantă şi face ca orice marş al secuilor să pice în derizoriu, întrucât tensiunile existente atunci în rândul maghiarilor şi românilor nu vor fi nicicând atât de evidente precum atunci. În data de 15 martie 1990 în localităţile cu o populaţie semnificativă maghiară are loc sărbătoarea de comemorare a luptei de libertate, a 142-a aniversare a revoluţiei maghiare antihabsburgice de la 1848. La aceste manifestări şi-au anunţat prezenţa şi oficialităţi din partea statului maghiar, existând şi solicitări din partea autorităţilor maghiare ca la manifestările comemorative să participe ambasadorul ungar la Bucureşti. Potrivit autorităţilor din România la aceste evenimente aniversare, în mai multe localităţi din Ardeal, printre care Satu Mare şi Târgu- Mureş, cetăţeni din Ungaria şi cetăţeni de etnie maghiară din România „au arborat, ostentativ, însemne şi drapele ungare, au înlocuit inscripţii în limba română şi au instigat populaţia românească prin lozinci şi cântece provocatoare.
Pe 16 martie 1990, la farmacia numărul 28 din cartierul Tudor Vladimirescu, s-a afişat o inscripţie cu denumirea de "Farmacie" în limba maghiară. Inscripţiile în limba maghiară au fost expuse în fiecare din farmaciile judeţene, cea din cartierul Tudor fiind una din ultimele farmacii în acest proces. Câteva sute de etnici români din localitate s-au adunat în faţa farmaciei şi au scandat lozinci antimaghiare. Au trecut la ştergerea inscripţiei în limba maghiară. Mai târziu au început să-i agreseze pe etnicii maghiari. În acea zi au b