Probabil aţi auzit de „efectul Mozart”, potrivit căruia copiii sau chiar bebeluşii care ascultă muzica compozitorului vor deveni mai inteligenţi. O căutare rapidă pe internet dezvăluie o mulţime de produse care pot uşura această sarcină.

Indiferent de vârstă, există CD-uri sau cărţi care te pot ajuta să valorifici la maxim efectul muzicii lui Mozart, dar când vine vorba de dovezi ştiinţifice privind inteligenţa asociată, imaginea de ansamblu este ambiguă, notează BBC.

Termenul „efectul Mozart” a fost inventat în 1991, dar ţine şi de un studiu descris cu doi ani mai târziu în revista „Nature”, care a declanşat interesul mass-media şi al opiniei publice cu privire la ideea că a asculta muzică clasică, într-un fel sau altul, îmbunătăţeşte performanţele creierului. Mozart a fost, fără îndoială, un geniu, muzica lui fiind complexă, din acest motiv existând şi o speranţă că o parte din inteligenţa sa poate fi transferată doar dacă-i ascultăm compoziţiile.

„Efectul Mozart” sau „efectul placebo”?

Ideea s-a amplificat de îndată ce sute de părinţi au început să le pună piese copiiilor semnate de Mozart, ajungându-se ca, în 1998, guvernatorul statului american Georgia, Zell Miller, să ceară fonduri speciale din bugetul de stat pentru ca fiecarui nou-născut să-i fie trimis un CD cu muzică clasică.

Cu toate acestea, nu doar bebeluşii şi copiii erau expuşi în mod deliberat melodiilor lui Mozart. Atunci când Sergio Della Sala, psiholog şi autor al cărţii „Miturile minţii, a vizitat o fabrică de mozzarella din Italia, agricultorul i-a explicat cu mândrie că bivolilor li se puneau melodii de la Mozart de trei ori pe zi pentru a produce un lapte mai bun.

Dar care sunt cu adevărat dovezile care arată că muzica lui Mozart face oamenii mai inteligenţi? Şi ce au descoperit autorii studiului iniţial de s-a produs o aşa rumoare în rândul imaginaţiei publi