O mulțime de rapoarte făcute

în ultimii ani de funcționarii ambasadelor statelor occidentale la Chișinău arată pericolul uriaș pe care îl reprezintă, pentru securitatea UE, acordarea pe bandă a cetățeniei române basarabenilor. Solicitanții cu drept de ședere în România pot depune dosarul de redobândire a cetățeniei române pe loc și nu după patru ani, ca înainte. Dovada descendenței din cetățeni români se poate face acum până la străbunici. Instituțiile europene sunt siderate în urma anunțului României cu privire la simplificarea procedurii de acordare a cetățeniei pentru aproximativ un milion de basarabeni, în timp ce UE naturalizează anual circa 730 de mii de persoane. Realitatea este că acordarea cetățeniei române unui milion de basarabeni va transforma Basarabia în cea de-a patra țară ex-sovietică integrată neoficial în UE – celelalte trei fiind statele baltice –, plasată imediat după Estonia, care are o populație de 1,3 milioane de locuitori.

În 2009, președinția cehă a UE trage semnalul de alarmă

cu privire la decizia autorităților de la București. Este o reacție oficială, care precedă analizele din EUobserver sau criticile de presă ale ziarului Financial Times, din 2009, înaintea isteriei media din 2010. Site-ul EUobserver se află sub incidența legilor Belgiei și a fost fondat ca o sursă independentă de informații despre protejarea drepturilor omului, transparență, anticorupție, mediu și democrație UE. Alexandr Vondra, ministrul ceh al Afacerilor Europene, i-a transmis omologului său român “preocupările serioase cu privire la riscurile posibile ce decurg din adoptarea unor proceduri simplificate pentru cetățenia română”.

În fine, în 2009, Bucureștiul a acordat cetățenie

pentru 36.000 de basarabeni, iar în primele luni ale anului 2010 s-au rezolvat 12.000 de cereri. De atunci, s-au rezolvat în total aproximativ 225.000 de soli