Fără îndoială, capitala literaturii române se mută pentru cinci zile, între 21 şi 25 martie, la Paris. Este plin de simboluri acest statut pe care literatura română îl are acum ca invitat de onoare la această a 33-a ediţie a Salonului Cărţii de la Paris, pentru că Oraşul Luminilor face pare din matricea însăşi a literaturii române moderne…

Cei 27 de scriitori invitaţi în mod oficial reprezintă practic toate generaţiile literare din România, precum şi toate genurile literare, de la roman la poezie, de la teatru la eseu (şi nu au fost uitate nici benzile desenate). Lor li se adaugă alte nume, la iniţiativa Ministerului Culturii şi a Institutului Cultural Român, deci putem spune că atît literatura română, cît şi cultura română vor fi reprezentate la Paris în marea lor diversitate, sub toate unghiurile şi sensibilităţile, de la generaţia anilor 60 care a contribuit la „dezgheţul literar” în România pînă la cei mai tineri creatori născuţi la ora la care se prăbuşea comunismul în ţara noastră.

Am constatat că în jur de 70 de evenimente sunt programate în cursul celor patru zile cît va dura Salonul de Carte: dezbateri pe teme de o mare diversitate, lecturi publice, prezentări de carte, sesiuni de autografe, expoziţii... Iar mediatizarea acestui eveniment este deja pe măsura importanţei sale: de exemplu principalele reviste literare din Franţa, Lire şi Le Magazine littéraire, au publicat deja dosare substanţiale despre literatura română, ca şi revista bibliotecarilor francezi Bibliothèque(s). De reţinut că postul de radio unde lucrez eu, RFI Roumanie, va transmite în respectivele zile chiar din pavilionul expoziţional de la Porte de Versailles din Paris.

Din toate punctele de vedere, statutul de invitat de onoare pe care îl are literatura română la actuala ediţie a Salonului de Carte de la Paris reprezintă o enormă şansă pentru România şi pentru creat