„Colombina în verde”, pictura denumită şi „Costum verde de bal”, este un prilej minunat pentru a redeschide catalogul creaţiilor moştenite de la Nicolae Grigorescu. Artistul a fost iubit de contemporani, promovat şi respectat de urmaşi, excesiv sau nu numit „pictor naţional”.
Carul cu boi, ciobănaşii, ţărăncuţele, nimeni nu le-ar fi pictat ca el. Dar atât? Acesta este artistul pe care îl iubim, „pictorul carelor cu boi”? Nu este suficient.
Nicolae Grigorescu a adus pictura modernă printre români, s-a şcolit în Franţa printre impresionişti şi a pictat cot la cot cu ei. A simţit nobleţea artei şi a avut talentul de a reproduce în pastă lumea minunată pe care o privea.
Grigorescu ar putea concura oricând cu artişti de milioane promovaţi în occident, contemporani ai lui, colegi poate. Dar nu cu care cu boi. Să le lăsăm un pic în muzee pe acestea... Nu cu răutate, ci cu respectul cuvenit şi ambiţia de a vedea mai mult din creaţia unui pictor cu adevărat remarcabil, revoluţionar pentru noi.
În ultimii ani piaţa de artă a readus în actualitate mai multe creaţii mai „occidentale” ale lui Grigorescu. Toate s-au adjudecat la preţuri rezonabile sau la limita recordurilor absolute. Şi toate concurează cu lucrări de palmares din patromoniul marilor muzee. În anii 90, după revoluţie, în expoziţia care s-a plimbat prin mai multe ţări europene, Nicolae Grigorescu era pe afiş cu „Femeie la malul mării”.
Să privim picturile lui Grigorescu adjudecate în ultimii ani la licitaţiile de artă şi care ies din tiparul „carelor cu boi”.
„Colombina în verde”, pictura denumită şi „Costum verde de bal”, este un prilej minunat pentru a redeschide catalogul creaţiilor moştenite de la Nicolae Grigorescu. Artistul a fost iubit de contemporani, promovat şi respectat de urmaşi, excesiv sau nu numit „pictor naţional”.
Carul cu boi, ciobănaşii, ţărăncuţele,