Finanțat de Uniunea Europeană, proiectul are scopul să încurajeze dezvoltarea pieții muncii în zona rurală. Proiectul ar trebuie să se extindă de la Ungheni către alte raioane, după cum veți auzi din relatarea Tamarei Grejdeanu.

De modul în care un proaspăt absolvent îşi construieşte dialogul cu un potenţial angajator depind în mare măsură şansele sale de a obţine o slujbă.

Arta acestui tip de convorbire o vor însuşi tineri din Ungheni dar şi din alte trei raioane, Călăraşi, Căuşeni şi Făleşti. Realizatorii proiectului au de gând să antreneze în platforma de discuţii şi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai unor agenţi economici, astfel încât în baza unor situaţii concrete să se vorbească despre respectarea dreptului la muncă. Toate subiectele de discuţie vor gravita în jurul ţintei principale - oportunităţile de angajare, spune studenta Corina Repesciuc din raionul Căuşeni.

„Fiecare când termină facultatea se întâlneşte cu obstacolul, unde merg eu mai departe sau de unde primesc eu oportunitatea de a deveni un angajat.”

În opinia ta, de ce condiţii ar avea nevoie tinerii ca să fie o alternativă plecării peste hotare?

„Începem de la aceea ca să fie respectate drepturile lor, plus să mai aibă şi un salariu motivant. Odată ce mergem la muncă, asta ne-ar interesa, să putem supravieţui într-o societate mai dificilă.”

Lanţul de bariere pe care le are de înfruntat un tânăr începe cu întrebarea oricărui angajator: ce experienţă de muncă ai? spune Angela Ciocârlan, preşedinta asociaţiei pentru tineri „Făclia”. Iată de ce angajatorii urmează a fi convinşi să îi lase pe tineri să îşi pună în valoare competenţele:

„Ne vom strădui să punem un accent pe promovarea drepturilor, ce înseamnă dreptul la muncă, ce înseamnă să-ţi negociezi contractul personal de muncă atunci când e v