Cum a evoluat Irlanda de la momentul aderării la Uniunea Europeană, acum 40 de ani, care sunt perspectivele României, intrată mult mai recent în Uniune, şi ce ar putea face politicienii de la Bucureşti pentru a maximiza potenţialul oferit de calitatea de membru deplin, inclusiv pentru a integra ţara în spaţiul Schengen? Despre toate acestea, într-un interviu acordat „României libere“ de ambasadorul Irlandei la Bucureşti, Oliver Grogan.

România liberă: Anul acesta, preluarea preşedinţiei rotative a Uniunii Europene coincide pentru Irlanda cu aniversarea a 40 de ani de la aderarea la ceea ce este astăzi UE. Ce a schimbat fundamental în ţara dumneavoastră aderarea şi, implicit, integrarea?

Oliver Grogan: Irlanda s-a transformat complet. Când am aderat, în 1973, venitul pe cap de locuitor era aproape 50% din media Uniunii. Nu mai depindem la fel de mult de vecinul nostru, or, la vremea la care am aderat, mai ales pe zona agricolă, eram foarte dependenţi de piaţa britanică. Nu doar că nu mai este cazul acum, dar am devenit una dintre pieţele cele mai globalizate din lume. În plus, calitatea de membru al Uniunii Europene ne-a facilitat o abordare mai matură a relaţiei cu Marea Britanie, sprijinul UE, mai ales cel financiar, fiind pozitiv şi în ceea ce priveşte aranjamentele cu Irlanda de Nord.

R.L.: Cum este gestionată problema euroscepticismului?

O.G.: Sondajele de opinie indică în continuare un sprijin larg pentru păstrarea calităţii de membru, dar şi pentru rămânerea în zona euro.

R.L.: Priorităţile preşedinţiei irlandeze a UE se concentrează mult pe integrarea pieţei europene a muncii. Subiectul este fierbinte pentru români, care receptează în ultima vreme semnale contradictorii cu privire la liberalizarea acestui domeniu. Există riscul ca unele state să menţină, parţial, restricţiile şi după 1 ianuarie 2014?

O.G.: Nimeni nu a anunţat