- Social - nr. 53 / 16 Martie, 2013 Acum 15 ani "bateam” toate teatrele din Bucuresti in cautarea actorilor care meritau sa fie intervievati in revista "Teatrul Azi” la care colaboram. Marius Bodochi, viitorul meu profesor de la Cluj, pe atunci, mi-a indicat-o pe Ilinca Goia, remarcand rolul ei mic, dar foarte vizibil, din "Craii de Curtea Veche”, in care jucasera impreuna. Era o actrita cvasi-necunoscuta, dar mi-a placut in musicalul "Misterele Londrei” de pe scena de la "Nottara”. Iar Irina Movila, pe atunci, sotia lui Dan Pita, cand am intervievat-o pentru aceeasi revista, in imensa lor casa din centrul Bucurestiului, mi-a spus ca, dupa parerea ei, o femeie frumoasa este Ilinca Goia. Desi mi se parea "necoapta” si aveam alte gusturi in materie de frumusete feminina, precum Teodora Mares, pana si ea mi-a spus ca o admira pe colega ei (jucau pe atunci la acelasi teatru) pentru rolul din Nora de Ibsen, "O casa de papusi”, in care Ilinca era... papusa principala. Acum am vazut-o in toata splendoarea, cu ocazia premierei "Pozitia copilului”, desi in film este cea mai comuna femeie posibila. Foarte bine organizat evenimentul, reamintesc, de reprezentantii Primariei TarguMures si de cinematograful "Arta”, care le depaseste pe multe din Bucuresti si din tara, unde, cred ca pentru prima data, programul de sala a dat toate informatiile necesare. Aflam de aici despre Ilinca Goia, ca debutul ei in actorie a fost legat de compania de teatru "Podul”; dupa absolvirea Facultatii de teatru in 1992, a urmat cursurile Universitatii "Old Globe” din San Diego. A primit ulterior o bursa integrala la The American Musical and Dramatic Academy din New York, a jucat pe scena "Civic Light Opera” din San Diego, dar si in teatrele romanesti, colaborand cu regizori renumiti, categoric, sotul ei, Dominic Dembinski, fiind un factor care a contribuit enorm la succesul ei. Pentru "Dybbuk”, a fost