Membrii zonei euro a ajuns sambata la un acord pentru acordarea unui ajutor financiar Ciprului in valoare de 10 miliarde de euro, insa a cerut in schimb ca statul sa retina pana la 10% din banii depusi in bancile cipriote, in pofida riscului de a provoca un exod al banilor din tara, informeaza Reuters.

Principalele trei banci din Cipru (Bank of Cyprus, Hellenic Bank si Cyprus Popular Bank) sunt prezente si pe piata din Romania, dar au o cota de piata redusa. Subsidiarele din Romania nu sunt vizate de masura luata in Cipru.

Insula mediteraneana devine a cincea tara, dupa Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania, care a solicitat ajutor financiar din partea zonei euro de la inceputul crizei datoriilor.

Masura solicitata de ministii de Finante din zona euro, care ar trebui sa aduca 6 miliarde de euro la bugetul de stat, este insa una fara precedent in pachetele anterioare de salvare si a starnit neliniste si nemultumire in randul cipriotilor.

Se estimeaza ca aproape jumatate din depozitele din bancile cipriote apartin cetatenilor rusi non-rezidenti.

Nicolae Cinteza, directorul directiei de Supraveghere din BNR, a declarat pentru Ziarul Financiar ca o asemenea masura este valabila doar pe teritoriul tarii respective si nu ar viza depozitele din Romania ale sucursalei Bank of Cyprus.

"Imi doresc sa nu fi fost ministrul care face acest lucru", a declarat ministrul de Finante cipriot, Michael Sarris, dupa discutiile de la Bruxelles, care au durat peste 10 ore, desfasurate in noaptea de vineri spre sambata.

"Mult mai multi bani ar fi fost pierduti intr-un faliment al sistemului bancar sau chiar al tarii", a adaugat ministrul, precizand ca spera ca taxa si planul de salvare ca marcheze un nou inceput pentru Cipru.

Fara un acord de bailout, Ciprul ar putea intra in faliment, afectand si mai mult i