Lăsata Secului de Paşte are loc în două etape: prima a fost Lăsata Secului de Carne pe 10 martie, iar mâine, 17 martie, va avea loc Lăsata Secului de brânză.

“Lăsata Secului de Paşte este un ceremonial complex de înnoire a timpului desfăşurat, în raport de calculul pascal, în perioada 1 februarie -8 martie”, ne-a declarat Gabriela Ţopa, cercetător etnograf. “Lăsata Secului de Paşte păstrează acte rituale specifice unui început de An agrar celebrat la echinocţiul de primăvară. După apariţia creştinismului şi fixarea Paştelui în raport de echinocţiul de primăvară şi faza lunară, cele mai importante sărbători şi obiceiuri păgâne au fost împinse în afara ciclului pascal: la Lăsata Secului de Paşte şi la Rusalii. Asemănător Anului Nou contemporan, scenariul ritual de înnoire a timpului ocupă mai multe zile “cosmogonice” (Săptămâna Nebunilor şi Săptămâna Caii lui Sântoader), împărţite în două părţi simetrice de “Revelionul” Lăsatului de Sec, desfăşurat, de obicei, sub cerul liber şi cunoscut sub diferite denumiri zonale (Priveghiul cel Mare, Alimori, Hodăiţe, Opaiţ, Refenea şi altele). Momentul culminant al acestei sărbători nocturne era, în unele sate, sacrificiul şi incinerarea divinităţii sezoniere simbolizată de un lemn (prăjină) împodobit cu panglici şi haine vechi sau de o mas-coidă confecţionată din paie de grâu. În prima parte a ciclului (Săptămâna Nebunilor) timpul îmbătrâneşte şi se degradează neîncetat: apar mascaţii (Măscăruşi, Fărşăngari, Corni); abundă elementele orgiastice (excese de mâncare, băutură, distracţie), se strigă fetele nemăritate, se întorc spiritele morţilor care sunt îmbunate cu pomeni (Sâmbăta Părinţilor, Moşii de Iarnă, Moşii de Piftii, Moşii cei Mari) şi culminează cu moartea şi incinerarea simbolică a divinităţii adorate în noaptea Lăsatului Secului de Paşte. În a doua parte a ciclului (Săptămâna Caii lui Sântoader) viaţa intră în nor