Comisarul european pentru afaceri economice şi financiare, Olli Rehn, a declarat că taxa specială asupra depozitelor bancare instituită în Cipru în cadrul programului de finanţare externă agreat de zona euro nu se va repeta, transmite Bloomberg.

Oficialul a adăugat că nu se aşteaptă la o reacţie adversă a pieţei după anunţarea taxei fără precedent în UE asupra depozitelor bancare din Cipru.

"Forţele din piaţă înţeleg că mărimea problemei sectorului bancar cipriot şi riscurile de acolo erau atât de mari încât am fost nevoiţi să luăm măsuri foarte substanţiale. O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilităţii financiare şi al cetăţenilor ciprioţi decât un bail-in (sprijinirea unei bănci ajunsă în pragul falimentului prin impunerea de pierderi deţinătorilor de obligaţiuni - n.r.) la scară largă, care ar fi condus la consecinţe foarte haotice în economia cipriotă", a explicat Rehn.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit sâmbătă un acord de "bailout" de 10 miliarde euro pentru Cipru, cea de-a cincea ţară din zona euro care are nevoie de sprijin internaţional pe fondul crizei datoriilor de stat izbucnită la finele lui 2009 în Grecia.

Acordul include o taxă fără precedent asupra depozitelor bancare din Cipru. Astfel, statul va prelua 6,75% din depozitele mai mici de 100.000 de euro (pragul de garantare la nivelul zonei euro), respectiv 9,9% din depozitele care depăşesc această valoare.

Această măsură va genera fonduri de 5,8 miliarde euro, pe lângă împrumuturile de urgenţă, a declarat sâmbătă ministrul olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, după 10 ore de discuţii la Bruxelles.

Fondul Monetar Internaţional va contribui de asemenea la program, iar deţinătorii de obligaţiuni cu cea mai redusă prioritate la restituţie în caz de faliment a