Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit sâmbătă un acord de "bailout" de 10 miliarde euro pentru Cipru, cea de-a cincea ţară din zona euro care are nevoie de sprijin internaţional pe fondul crizei datoriilor de stat izbucnită la finele lui 2009 în Grecia.

Impunerea taxei excepţionale unei a stârnit consternare în rândul populaţiei insulei. În ciuda asigurărilor date de preşedintele ţării, Nicos Anastasiades, care susţine că "soluţia pe care am ales-o este dureroasă, dar este singura care ne permite să ne continuăm vieţile fără probleme" şi a atras atenţia asupra riscului "prăbuşirii" întregului sistem bancar de pe insulă, alţi politicieni ciprioţi susţin contrariul.

Acordul include o taxă fără precedent asupra depozitelor bancare din Cipru. Astfel, statul va prelua 6,75% din depozitele mai mici de 100.000 de euro (pragul de garantare la nivelul zonei euro), respectiv 9,9% din depozitele care depăşesc această valoare, scrie Mediafax.

Această măsură va genera fonduri de 5,8 miliarde euro, pe lângă împrumuturile de urgenţă, a declarat sâmbătă ministrul olandez al Finanţelor Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogroup, după 10 ore de discuţii la Bruxelles.

Fondul Monetar Internaţional va contribui de asemenea la program, iar deţinătorii de obligaţiuni cu cea mai redusă prioritate la restituţie în caz de faliment ar putea suferi pierderi într-o aşa-numită procedură de bail-in, potrivit unui comunicat al miniştrilor.

Ministrul cipriot de Finanţe Michael Sarris a declarat că planul convenit este "cel mai puţin oneros" dintre variantele luate în calcul.

Taxa asupra depozitelor bancare va afecta atât economiile populaţiei cipriote, cât şi averea păstrată de ruşi în băncile din Cipru. Unele bancomate din ţară au rămas fără bani după ce ciprioţii s-au grăbit să-şi retragă depozitele.

Fondurile aferente taxei speciale au fost însă î