Ieri, autorităţile de la Bruxelles au prezentat detaliile unui plan de salvare de maxim 10 miliarde de euro, ce include o taxă excepţională, de până la 10%, pentru depozitele bancare.
În planul de salvare al Bruxelles-ului se vorbeste despre strângerea unei sume de 5,8 miliarde de euro, prin măsuri ce vor fi aplicate tuturor persoanelor care locuiesc pe insula mediteraneană, de la angajaţi ciprioţi la oligarhi ruşi.
Concret, creditorii i-au cerut Nicosiei să aplice o taxă excepţională de 6,75 la sută pe toate depozitele bancare de mai puţin de 100.000 de euro şi de 9,9 procente pentru cele ce depăşesc acest prag, precum şi impozitarea la sursă a dobânzilor acestora.
În cadrul aceluiaşi plan, autorităţile trebuie să majoreze cota unică de la 10%, la 12,5%.
După circa 10 ore de negocieri cu Uniunea Europeană, guvernul cipriot, recent format după alegerea în februarie a lui Anastasiades (dreapta), a cedat în cele din urmă în faţa a ceea ce a considerat, până acum, o linie roşie - taxa asupra depozitelor.
Parlamentul urma să voteze în principiu astăzi asupra acestei taxe fără precedent înainte ca băncile să îşi redeschidă porţile marţi dimineaţă, în contextul în care luni este zi liberă.
Cu toate astea, parlamentul cipriot şi-a amânat astăzi şedinţa de urgenţă prevăzută pe tema controversatului plan de salvare financiară a Ciprului.
Banii aferenţi taxei nu mai pot fi retraşi
Tweet-urile postate de oameni nemulţumiţi se înmulţeau sâmbătă pe internet, deşi acordul nu a prins prima pagină a presei scrise, întrucât negocierile s-au încheiat târziu în noapte la Bruxelles. Chiar după anunţarea acordului, zeci de ciprioţi şi străini, foarte numeroşi pe insulă, se adunaseră deja în faţa băncilor pentru a-şi retrage banii din ATM-uri.
„Este o catastrofă”, a declarat un bărbat în v
