Fortificaţia a fost iniţial cetate de apărare. Abia la 1528 cînd a fost preluată de principele Ştefan Mailat a devenit reşedinţă boierească şi locul unde s-au ţinut multe din celebrele baluri nobiliare.

De la Ştefan Mailat cetataea a ajuns la contele Bathory şi întreg neamul lui şi a fost extinsă. Ulterior, ajuns domn, Mihai Viteazu preia cetatea de la Făgăraş, uzând de un vechi drept al principilor transilvăneni. O donează Doamnei Stanca, soţia lui, pe care o instalează aici. Un an de zile Stanca locuieşte în Cetate ca stăpână. Aşa a ajuns castelul de la Făgăraş locaţia cea mai căutată pentru Dietele şi balurile Transilvaniei. A fost perioada de glorie a edificiului.

La Făgăraş se ţineau patru baluri în fiecare an. La petreceri participau toţi nobilii transilvăneni, peste 1.000 de persoane. Istoricii spun că nobilii tăiau şi câte 50 de purcei pentru o petrecere de la care nu lipseau vinul roşu şi dansurile de societate. Domniţele necăsătorite veneau la bal pentru a-şi găsi alesul. Pe lângă balurile renumite în toată Transilvania. Doamna Stanca organiza în cetate şi serate muzicale la care participau soţiile nobililor din zonă. După moartea lui Mihai Viteazu, cetatea devină fortăreaţă militară, iar Doamna Stanca avea să ajungă prizonieră între zidurile ei.

Cetatea Făgăraş a avut rol de apărare până în perioada comunismului când a fost transformată într-o închisoare de temut în care au fost torturaţi deţinuţii politic. Acum castelul a devenit muzeu, iar Consiliulul Judeţean a alocat 11 milioane de lei pentru restaurarea sa.