„U” Cluj are parte doar de liniştea dinaintea furtunii

Era acolo când a venit la Cluj. În picioare, la marginea terenului, strigând la Nicola sau Popa. Câteva sute de curioşi înfruntau gerul pentru o terapie de grup programată sâmbăta, de la ora 11:00, pe baza "Dan Anca". Cu o glumă, cu autoironie, cu scandări din tot sufletul. Roberto Iancu era întrebat dacă a înghiţit o minge, iar mijlocaşul rotofei nu se burzuluia la fani, ba chiar le zâmbea şi-i aplauda la finalul meciului amical. Alţii comentau că ora partidelor de verificare e numai bună pentru viitorul sezon, că "U" se pregăteşte pentru un drum lung. Nu erau bani de transferuri, lotul era firav pentru a te gândi serios că Universitatea poate depune recurs la sentinţa retrogradării.

Marius Popescu era acolo, la marginea terenului, în picioare. Proaspăt sosit, Ioan Viorel Ganea privea partida din tribuna construită pe schelet metalic. Tot în picioare şi la fel de concentrat. Dacă pe Calcan şi Ursu nu i-a observat, pe Marius nu avea cum să nu-l vadă. Cei doi au fost colegi o vreme la Gloria Bistriţa şi urmau să colaboreze la "U" pentru un pariu nebunesc, salvarea "Şepcilor Roşii". Popescu, Papi pentru fani şi prieteni, a fost umbrela sub care s-a adăpostit Universitatea când Dulca şi Şumudică au plecat din cauza prognozei care anunţa că vremea se va înrăutăţi la Cluj. A asigurat interimatul cu girul federaţiei, fiindcă îi lipsea din portofoliu Licenţa Pro. S-a zbătut ca echipei să i se asigure masa, să aibă condiţii decente. A condus formaţia câteva luni şi nu a apucat să discute telefonic mai mult de un minut, două, cu Ioan Mărginean, administratorul camuflat al clubului. A interpretat în iarnă şi rolul mediatorului pentru a-i convinge pe fotbalişti să nu dezerteze. Ganea a fost soluţia găsită de conducerea compromisă pentru a putea trece un antrenor pe foaia de joc. Un debutant în prima ligă, or