Pentagonul, care a anunţat, vineri, modificarea programului privind scutul antirachetă în Europa, caută „o alternativă” la planul iniţial, a afirmat, ieri, un responsabil american, ceea ce pare un gest de liniştire la adresa Rusiei. Sursa: Reuters
„Faza finală (a scutului antirachetă al NATO) este modificată ca urmare a tăierilor bugetare de către Congres şi a evoluţiei tehnologiei. Scopul este de a căuta o alternativă la planul iniţial'”, a declarat, pentru AFP, acest responsabil din cadrul administraţiei americane.
Anunţând o întărire a sistemului american de apărare antirachetă în faţa ameninţării balistice nord-coreene, ministrul american al apărării Chuck Hagel a evocat şi „restructurarea” programului antirachetă al NATO pentru a face faţă unei eventuale ameninţări iraniene.
Concret, instalarea în Turcia a unui radar TPY-2 conceput pentru detectarea lansatoarelor de rachetă balistică şi a traiectoriei lor este în continuare prevăzută, ca şi desfăşurarea până în 2018 a 24 de rachete interceptoare SM3-IIA în România şi n Polonia.
Începând din 2022, o nouă variantă, SM3-IIB, urma de asemenea să fie instalată pe aceste situri. „Noi nu mai intenţionăm să o facem, dar vom continua să avem acelaşi număr de interceptori”, a dat asigurări numărul trei al Pentagonului, James Miller, citat de AFP.
Racheta SM3 include „un vehicul ucigaş exo-atmosferic” care, în versiunea IIA, are o viteză de 4,5 kilometri pe secundă. În versiunea IIB, în curs de a fi pusă la punct, viteza trece de 5,5 km/s, ceea ce o face mai eficace împotriva rachetelor intercontinentale, potrivit Arms Control Association.
Acest din urmă punct îngrijorează autorităţile ruse, care se tem că scutul antirachetă european este de fapt îndreptat împotriva Rusiei, ameninţând capacitatea sa de disuasiune nucleară, notează agenţia citată.