La fasole, înainte!
RUGÃCIUNE SI POST Postul de 40 de zile al Pastelui a început astãzi si este cel mai aspru de peste an, fãrã carne si lactate, având doar douã zile de dezlegare la peste, în 25 martie, de Buna Vestire si în 28 aprilie, când este sãrbãtoritã Intrarea Domnului în Ierusalim – Floriile.
Postul Pastelui este fãrã carne si lactate, iar în cele 40 de zile sunt doar douã zile de dezlegare la peste, fatã de postul Crãciunului, când sunt 15 zile cu dezlegare la peste. De asemenea, în Postul Pastelui, în fiecare sâmbãtã are loc pomenirea mortilor. “Dacã postul nu este liber acceptat, el nu este de mare folos duhovnicesc, ci este perceput ca o înfometare fortatã. De aceea, fiecare posteste cât poate. Biserica a fãcut din post o regulã generalã pentru toti, însã cei ce nu pot posti ca înfrânare de la hranã materialã trebuie totusi sã posteascã cel putin spiritual, ca înfrânare de la gânduri necurate, cuvinte urâte si fapte rele. Bãtrânii, bolnavii si copiii sunt scutiti de post, întrucât trupul lor este mai putin rezistent. De pildã, Biserica ne învatã cã în primele trei zile din prima sãptãmânã a Postului Sfintelor Pasti se mãnâncã doar o singurã datã în zi, dupã slujba de searã. Însã unii oameni nu pot posti pânã seara, pe când altii mai rezistenti mãnâncã doar în a treia zi. Deci, intensitatea postului depinde de râvna si de rezistenta fiecãruia. Oricum, trebuie evitate excesele: atât delãsarea spiritualã prin nepostire, cât si epuizarea fizicã prin nechibzuintã”, a spus PF Daniel în slujba de la început a postului. Postul este, întâi de toate, “o perioadã de eliberare de pãcate si de patimi egoiste”, adicã o perioadã de pocãintã pentru tot ceea ce am fãcut rãu si, în acelasi timp, este o perioadã de înviere si de luminare a sufletului prin rugãciune, prin sfintele slujbe, prin citirea Sfintelor Scripturi si ale Scrierilor Sfintilor, prin spov
