Germanul Gerald Ciolek (MTN - Qhubeka) a cîştigat Milano-Sanremo, cea mai mare performanţă a carierei, după ce i-a învins la sprint pe marele favorit, Peter Sagan (Cannondale), şi pe elveţianul Fabian Cancellara (RadioShack Leopard). Ciolek, fost coechipier cu Mark Cavendish la răposata echipă T Mobile, s-a întors în atenţia ciclismul profesionist, a arătat tuturor de ce a fost mereu considerat unul dintre cei mai puternici sprinteri ai noii generaţii şi a devenit primul german care s-a impus în Milano-Sanremo de la victoria lui Erik Zabel, în 2001
O zicală intrată recent în folclorul american spune aşa: "Arată-mi un zid înalt de 10 metri şi eu o să îţi arăt o scară de 11". Milano-Sanremo, prima cursă-monument a anului, a întrupat de-a lungul timpului exact acest spirit. La Classicissima, cea mai lungă zi din întregul sezon competiţional, a reprezentat mereu măsura ideală în a-i separa pe cicliştii care abordează şoseaua ca pe o meserie de cei care o văd ca pe îndeplinirea unui destin. 298 de kilometri în care dificultatea creşte proporţional cu distanţa parcursă, două căţărări sofisticate înainte de final, Cipressa (22km) şi Poggio (7km), vremea desprinsă din poeziile lui Alecsandri şi un pluton ultra-competitiv au fost ingredientele care au făcut din ediţia cu numărul 104 o frescă a suferinţei.
Festivalul îngrozitor al fulgilor
6 evadaţi au făcut onorurile pentru jumătate de zi, au înfruntat temperaturile scăzute şi au stabilit un ecart de 8 minute faţă de pluton, însă lucrurile s-au complicat atunci cînd camerele de filmat au început să sesizeze un ciudat cod Morse bătut de maxilarele fugarilor. Potopul s-a dezlănţuit înainte de căţărarea de pe Turchino, zăpada şi viscolul obligîndu-i pe organizatori să neutralizeze cursa pentru 40 de kilometri, rutierii fiind îmbarcaţi în autocarele echipelor şi duşi 40 de kilometri mai încolo pentru u
