Dupa Saptamana Alba, care s-a incheiat duminica seara cu sarbatoarea Lasatului sec de branza, crestinii ortodocsi sunt pregatiti spiritual sa parcurga drumul aspru al Postului Mare care dureaza 48 de zile. De-a lungul secolelor, inteleptii Ortodoxiei au vorbit despre anumite randuieli spirituale, pe care crestinii le respecta de buna voie, incepand cu indatoririle de dieta, de smerenie si pana la faptele de milostenie crestina.

Pentru crestinii care nu implinesc doar o postire fatarnica, Postul Mare contribuie eliberarea lor de patimi si la invierea iubirii milostive. Luni incepe Postul propriu-zis, care dureaza sapte saptamani, iar alimentatia se bazeaza integral pe produse vegetale.

In timpul Postului Mare nu se fac nunti si botezuri, iar postitorii nu participa la petreceri si nici la evenimente de familie, care nu respecta restrictiile alimentare si viata spirituala, specifice Postului.

Pe parcursul Postului Mare exista doua dezlegari la Peste si la vin: una este oranduita pe 25 martie, la sarbatoarea Bunei Vestiri si cealalta pe 28 aprilie, la Intrarea Domnului in Ierusalim, de Florii.

Prima zi a Postului Mare se numeste si Lunea curata. Dupa traditie, in aceasta zi crestinii purifica gospodaria, spatiul in care traiesc, implinind unele ritualuri stramosesti: se face curatenie dupa petrecerea de Lasatul sec de branza, se tamaiaza casa si se stropeste intreaga gospodarie cu agheazma ( exceptand baia).

In Lunea Curata, odinioara, femeile spalau doar vasele in care pregateau, de obicei, mancarea de dulce, apoi le puneau in pod sau in camara, pana la sfarsitul Postului. Firimiturile de la masa de Lasatul sec de branza se puneau in mancarea pasarilor din gospodarie de stapanul casei, care le chema in dimineata acelei zile:”Veniti pasari, sa va dau si voua din bucatele mele cu care prind Postul, dar si voi