Postul Paştilor, cel mai aspru din an, începe mâine. Până pe 5 mai sunt interzise produsele lactate şi din carne. Preoţii spun însă că fără o curăţire duhovnicească reţinerea de la aceste alimente nu-şi are rostul.

Protoiereul Octavian Moşin spune că Postul Mare, cum mai este numit, este atât alimentar, dar mai ales duhovnicesc. „Biserica îi îndeamnă pe creştini să treacă de la un post alimentar la unul duhovnicesc. Postul fără rugăciune nu poate fi numit post. Rugăciunea şi postul sunt două aripi ale creştinului, care îl duc spre creştere duhovnicească”, a mai spus protoiereul. Postul Paştilor este cel mai lung post de peste an. Ţine 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, cea mai strictă săptămână din anul bisericesc. Acest post este o perioadă de cernire, dar şi de bucurie sufletească pentru că este prielnică pentru pocăinţă. Această perioadă pregăteşte creştinii de sărbătoarea Învierii lui Iisus Hristos. „Este cel mai strict post, se recomandă ca în zilele de vineri şi miercuri să fie consumate produse uscate şi fierte”, a menţionat preotul Octavian Moşin.

Alimentele care nu sunt permise în perioada postului sunt carnea, peştele, ouăle, laptele şi produsele din acestea, dar şi vinul. Biserica oferă dezlegare pentru consumul acestor produse pentru oamenii care nu pot duce greutatea postului. Aceştia trebuie să discute cu preotul duhovnic, care va stabili modul postirii sau nepostirii fiecărui creştin ortodox, transmite Info-Prim Neo.

În Postul Mare sunt două sărbători cu dezlegări, Buna Vestire, în data de 7 aprilie, şi Intrarea Domnului în Ierusalim sau Floriile, pe 28 aprilie. În aceste zile sunt dezlegări la untdelemn, vin şi la peşte. În perioada postului veşmintele preoţilor şi odoarele în care este înveşmântată biserica sunt de culoare închisă, neagră sau violet închis.

Săptămâna dinaintea Postului Mare se numeşte Săpt