Creştinii ortodocşi încep, astăzi, cel mai mare post, cel al Paştelui, ieri fiind Duminica Lăsatului Sec de brânză. Timp de 40 de zile, creştinii nu mai consumă alimentele de origine animală, ei rugându-se în tot acest timp pentru iertarea păcatelor. După trecerea celor 40 de zile, credincioşii ortodocşi se vor putea bucura de Învierea Domnului.

Prima săptămână a postului, cunoscută sub numele de Săptămâna Mare, are o încărcătură spirituală deosebită, datorită rugăciunilor speciale care se fac. Este vorba despre Canonul „Sfântului Andrei”. „Este creştineşte ca în această perioadă să se ţină post, să ne mărturisim, să ne împărtăşim. Nu este suficient să renunţăm la anumite mâncăruri, este o perioadă în care trebuie să medităm, să ne rugăm mai mult şi să participăm la Sfânta Liturghie, mai ales că este o perioadă în care slujbele au o frumuseţe aparte”, ne-a declarat preotul Constantin Enoiu, de la Bise-rica cu hramul Sfântul „Ioan Botezătorul” din Piaţa Unirii.

Postul Paştelui este cel mai restrictiv din tot anul. Potrivit calendarului creştin ortodox, sunt permise două dezlegări la peşte, de Buna Vestire, pe 25 martie, şi de Florii, sărbătorită cu o săptămână înaintea Învierii Domnului. „Un astfel de timp mai îndelungat de străduinţă obştească a tuturor credincioşilor, într-o îndemnare şi pilduire reciprocă, în vederea eliberării lor de slăbiciunile poftelor conducătoare la păcate şi sporitoare de patimi, este Postul Paştelui, care începe acum şi se întinde până la luminatul praznic al învierii Domnului”, se arată într-un comunicat al Patriarhiei.

Creştinii ortodocşi încep, astăzi, cel mai mare post, cel al Paştelui, ieri fiind Duminica Lăsatului Sec de brânză. Timp de 40 de zile, creştinii nu mai consumă alimentele de origine animală, ei rugându-se în tot acest timp pentru iertarea păcatelor. După trecerea celor 40 de zile,