De câţiva ani, târgurile educaţionale au devenit o prezenţă aproape obişnuită în spaţiul public românesc. Ele se bucură de o bună mediatizare şi prezentate ca evenimente importante.
Iată, în aceste zile, reprezentanţi ai peste 100 de universităţi din Europa (inclusiv din România) şi SUA, participă la Romanian International University Fair – RIUF, cel mai mare eveniment educaţional din România şi Estul Europei (cf. http://www.riuf.ro), cadrul oferit elevilor şi studenţilor români de a discuta despre studiile în străinătate. Marile universităţi din lume îşi fac publicitate, uneori destul de incisivă, cu accent pe avantajele, considerate certe, ale absolvirii facultăţilorlor. Cele mai multe oferte de studiu pentru liceenii români vin de la universităţi din Marea Britanie (18), Olanda (12), Germania (18). După cum se poate observa, asistăm la recrutarea, de către universităţi străine, a elitei unei promoţii de absolvenţi ai liceului din România, mai exact ai unor prestigioase colegii naţionale. Am spune că, încă de la înscrierea într-un colegiu naţional, mulţi dintre elevi plănuiesc să urmeze o facultate în străinătate, ceea ce este firesc în contextul mobilităţii studenţilor din spaţiul european şi internaţional. Cunosc, din relatarea unei studente românce, de la o universitate din Marea Britanie, că toţi colegii ei de clasă, de la un cunoscut colegiu naţional, sunt înscrişi la universităţi străine. Neîndoielnic, admiterea tinerilor români la şcoli occidentale este o dovadă clară a calităţii învăţământului liceal românesc din marile colegii naţionale. Pentru observatorul acestui fenomen se pune întrebarea despre cauzele interesului universităţilor din Occident în stimularea absolvenţilor de liceu din România, prin acţiuni diverse, de a le frecventa. Această chestiune ar merita o analiză amplă, ceea ce nu se poate face in acest spaţiu. O să mă refer succin