După negocierile care au durat aproape unsprezece săptămâni şi pentru prima dată în istoria firmei franceze, salariaţii acceptă să facă eforturi imense pentru a-şi păstra locurile de muncă. Carlos Ghosn, PDG-ul Renault, s-a angajat, în schimb, să nu închidă nici o uzină până în 2016. Sindicatelor din grupul Renault (CFE,CGC,CFDT şi Force OuvriPre) au anunţat ca vor semna acordul pe care patronul firmei l-a propus. CGC, sindicatul cel mai dur şi apropiat de Partidul comunist francez, se abţine.

Sacrificiile salariaţior sunt considerabile, dar ei au fost obligaţi să înghită această pilulă amară. Conducerea firmei a ameninţat că, în lipsa acestui acord, va fi nevoită să închidă două uzine, având în vedere situaţia pieţei. Vânzările de automobile noi s-au diminuat vertiginos în Franţa (-14% în 2012), atingând nivelul cel mai scăzut din ultimii cincisprezece ani.

Cei 44.600 salariaţi ai constructorului francez acceptă, astfel, concedierile masive propuse de direcţia Renault: 8200 de persoane vor părăsi grupul până 2016. Salariaţii care vor pleca la pensie nu vor fi înlocuiţi, ceea ce reprezintă o scădere de 15% a efectivului total, şi vor lucra mai multe ore pe săptămână decât înainte: 35 de ore pe săptămână în loc de 33 în unele uzine, acolo unde existau acordurile de penibilitate a muncii. Ei vor câştiga mai puţin deoarece salariile vor fi îngheţate în acest an, cu toa-te că inflaţia este estimată, în 2013, la 1,75%.

În schimb, Renault se angajează să nu închidă nici o uzină în următorii trei ani, mai ales cele situate în nord (Maubeuge şi Douai) şi în Seine-Maritime (Dieppe şi Sandouville). Nici un plan social nu va fi lansat în această perioadă şi mutarea salariaţilor între diferitele uzine se va face pe baza de voluntariat. O concesie deoarece direcţia prevăzuse iniţial mutarea obligatorie a salariaţilor în caz de necesitate. Uzinele franceze vor