Scriitoarea scoţiană Jane Emily Gerard, cea care l-a inspirat pe Bram Stoker în scrierea celebrului roman „Dracula“, a publicat în 1888 lucrarea „Ţara de dincolo de pădure: fapte, cifre şi fantezii din Transilvania”. Pe lângă descrierea superstiţiilor şi a obiceiurilor ardelene din acea vreme, cartea are un capitol dedicat Carnavalului de la Cluj.

Scriitoarea povesteşte despre patru zile de carnaval petrecute în Cluj la sfârşitul secolul al XIX-lea. „Carnavalul de duminică a adunat întreaga înaltă societatea în saloanele comandantului militar, baronul Y (numele au fost anonimizate de autoare-nr), a cărui Oaspete am fost atunci. Au fost treizeci - treizeci şi şase de cupluri de dansatori şi primul lucru pe care l-ar remarca orice străin la intrarea în sala de bal

a fost că nu am văzut nici o singură figură inexpresivă. Aproape toate fetele tinere tinere erau frumoase, unele dintre ele remarcabil de frumoase; Frumuseţi întunecate cu o băgăţie de păr negru împletit, ochi expresivi, ten strălucitor, cu mâini mici şi cu picioare armonioase. (...)Ceea ce m-a încântat aici era că femeile căsătorite lasăau ringul de dans fetele tinere, neîncercând, prin afişarea unui lux scandalos, să concentreze atenţia asupra lor. (...) Ce era societatea din Edinburgh pentru Londra acum vreo cincizeci de ani în urmă, aceasta este Clujul astăzi pentru Pesta. Ceea ce mi s-a părut cel mai interesant a fost de a vedea expresivitatea muzicienilor ţigani aglomeraţi în dreptul uşii; Ochii lor negri se mişcau neîncetat dintr-o parte în alta, fără să le scape nimic, ei erau de departe mai bine informaţi cu privire la fiecare flirt, greşeală la dans sau ceartă decât cel mai vigilent însoţitor. Desigur aici, ca la fiecare bal maghiar, melodia principală a fost de ceardaşul, şi a fost interesant să văd cum, de la primele note ale acestui dans, tinerii s-au îngrămădit la unul din